559 ani de Bucuresti

559 ani de istorie in Bucuresti

Orașul București își datorează începuturile, ca multe alte așezări urbane din Țara Românească, unei curți locale fortificate, dar și a așezării dezvoltate în apropiere.

Prima dată, această curte aflată pe malul râului Dâmbovița, apare în izvoare sub denumirea de “cetatea Dâmboviței”.

Tradiția spune că întemeierea orașului s-a realizat în vremea lui Bucur, pe care unii îl cred cioban, alții pescar, boier, haiduc. Prima consemnare în scris a acestei tradiții este cea din 1761, a călugărului franciscan Blasius Kleiner.

O altă tradiție, din secolul al XVI-lea, vorbește despre Negru Vodă ca întemeietor al Bucureștiului. Primul care scrie despre acest lucru este raguzanul Luccari, după o călătorie prin Țara Românească în timpul lui Mihai Viteazul. Printr-un document al domnitorului Mircea cel Bătrân din 1410 Bucureștiul este numit „Cetatea noastră”

Deși legenda ciobanului Bucur este foarte cunoscută și privită ca având (încă) un dram de adevăr, vom merge pe urmele cercetărilor arheologice și a izvoarelor scrise. Astfel, numele de București provine de la un sat din vecinătatea cetății Dâmbovița, mai precis cel aflat la est de cetatea fortificată în a doua jumătate a secolului XIV. Bucureștiul era satul ce deservea cu produse așezările din jur.

Dezvoltarea orașului: fortificația din timpul lui Vlad Țepeș

O componentă importantă în dezvoltarea orașului a constituit-o și poziționarea acestuia la intersecția unor drumuri folosite de negustori. Din București plecau drumuri spre Giurgiu, Cornățel, Târgșor-Târgoviște și Slatina.

Un moment cheie în dezvoltarea viitorului București a fost începerea construirii unei noi curți fortificate, de către domnitorul Țării Românești, Vlad Țepeș (1448-1476 cu întreruperi), precum și a stabilirii temporare aici a principalei reședințe domnești, începând cu Radu cel Frumos.

Prima atestare documentară a Bucureștiului

Prima atestare documentară certă a Bucureștiului datează din 1459, când prin hrisovul din 20 septembrie, domnitorul Vlad Țepeș scutește de dări și întărește dreptul de proprietate al unor locuitori . Documentul, foarte deteriorat, a fost descoperit în jurul anului 1900 .

În timpul domniei lui Radu cel Frumos, fratele lui Vlad Țepeș, 18 din cele 25 de documente care au înscris pe ele locul de unde au fost emise sunt din Cetatea de Scaun București .

 

1659 Bucureștiul devine capitala Țării Românești

În cursul veacului al XV-lea, a existat o alternanță între București și Târgoviște, Țara Românească având capitala când într-una, când în cealaltă dintre cetăți, după voința domnului în scaun. Numai în a două jumătate a secolului al XVII-lea balanța inclină în favoarea Bucureștilor.

Astfel, abia la două secole după prima sa atestare documentară, în 1659, în timpul domniei lui Gheorghe Ghica (1659-1660), Bucureștiul devine capitala Tării Românești. La baza acestei alegeri au stat criterii politico-militare. Spre pildă, reședința din orașul de pe Dâmbovița era ușor de supravegheat de către garnizoana otomană aflată la Giurgiu. Trupele otomane puteau ajunge mai ușor la București decât la Târgoviște, pentru a-l mazili pe domnul Țării Românești, așa cum avea să se întâmple, în 1714, domnul Constantin Brâncoveanu.

Primul recensământ al populației realizat după criterii științifice în 1831 indică următoarele cifre :

Zonă Mahalale Case Locuitori Fabrici
Roșie 12 1.116 11.188 4
Albastră 16 2.391 12.279 32
Galbenă 21 2.018 10.190 4
Verde 13 1.871 10.367 21
Neagră 18 1.946 9.864 5

În 1834 s-a introdus nomenclatura oficială a străzilor Capitalei, străzile se lărgesc, sunt pavate și dotate cu canalizare.

În această perioadă, au fost construite palatele Ghica, Sutu, Știrbei și au fost înființate: Eforia Spitalelor (1831), Arhivele Statului (1831), „Societatea Filarmonica” (1833), „Societatea literară” (1836), „Societatea d-agricultură a Rumâniei” sub conducerea lui Mihail Ghica (1836), Imprimeria statului (1839), se deschide la Colegiul Sf. Sava prima expoziție de artă din țară (1836) , a apărut primul „Muzeu de istorie națională și antichități“ (1834), se organizează biblioteci publice (1836), s-au dat în folosință spitalele Brâncovenesc (1838), Filantropia (1839), prima maternitate din București numită „Spitalul de nașteri”’ (1839).

La 24 ianuarie 1862 se deschide primul parlament al României iar București este proclamată capitala țării.

Surse:HistoriaHistoria, wikipedia,

PRince Residence Hotel Bucuresti centru

 

Apartamente si studiouri in regim hotelier in centrul Bucurestiului
Situat in inima Bucurestiului, Piata Unirii, intr-o zona verde, ferita de agitatia orasului cu o atmosfera linistita, imprejurimi elegante si o vedere unica a gradinilor Patriarhiei Romane la cativa pasi distanta de Casa Poporului (Palatul Parlamentului) si centrul vechi, un loc care a mai pastrat fragmente din istoria scrisa in urma cu multa vreme, PRince Residence Hotel va invita sa descoperiti Bucurestiul de alta data.

PRince Residence Hotel Bucuresti centru

Comments are closed.